Visul unei nopti de iarna
Cerul era senin. Febra nu putea fi controlata si ma facea sa ma misc eratic. Altfel, era o noapte linistita.
Deodata, o lumina puternica. Precum un vis, o zana aparu. Purta o rochie alba, luminoasa, din bumbac fin, dublu patinat, o bereta masculina ii acoperea bobul brunet in trend, talpile-i goale se inmuiau in mocheta pufoasa si zise:
- Sunt Coco Chanel, fiule! Iarta-ma ca te-am parasit la o varsta frageda, lasandu-te prada lumii rele.
- Nu face nimic, zic…
- Am venit sa iti spun ca sunt mandra de tine. Sa vinzi multe tricouri, mamica!
- Da, mama, o sa vand cele mai multe tricouri din lume. Cele mai multe si cele mai frumoase.
N-apucai sa rostesc ultimele cuvinte ca dusa fu.
Era o nopte senina.
Related posts:
